Oare cum .. ?

 

Oare cum ar fi, ca cerul să te ningă,

În fulgi de-argint, purtând păru-ți bălai?

Și-n noaptea albăstruie, cântu-mi să nu se stingă

Ci peste lac să curgă, pe vii note de nai..

 

Oare cum ar fi, ca să te plouă norii

Și să îmi bați în geam, când singur sunt etern?

Sub tine să dansez, când se trezesc și zorii

Doar tu să poți a stinge, sufletu-mi din Infern..

 

Oare cum ar fi, să-mi înflorești sub pleoape

Când orb eu o să fiu, cu gândul gol, pribeag?

Să te sărut domol, în oglindiri de ape

Cu tine să adorm, sub al nopții catarg..

 

Oare cum ar fi, să-mi crești în primăvară,

Eu să te ud mereu, cu sângele-mi din vene?

Să te îmbrățișez nebun, mereu întâia oară

Și către al nos’ trecut, să ne trimitem semne.

 

Oare cum ar fi, ca-ntr-o zi să fii eu,

Să te iubești demonic, precum un zeu căzut?

Ca un Hristos iubind, pe cel mai mare-ateu

Cum ar iubi Cuvântul, să îl rosteasc-un mut..

 

Oare cum ar fi, ca epitaf să-mi stai

În lespede de piatră, sub razele de Lună?

Ce-ai spune despre mine, și vechiul colț de Rai..

Să mă-nsoțești mereu, prin Soare și furtună..

 

Oare cum ar fi fost, eu să îți fiu o stea

Născută în neștire, din suflet de bătrân?

S-alergi mile de timp, pentru a mă vedea

Și-n lumea fără margini, tu să nu ai stăpân..

 

Oare cum ar fi, dacă tu n-ai fi fost

Din tine să mă naști, ca-n brațe să te cresc?

Niciunde-n tot ce este, n-aș fi avut vreun rost.

Acum te rog mă lasă, de-n gându-ți mă sfârșesc..