Mușcă-mă

dra

 

Mușcă-mă tu! de ochii mei nebuni

Eu pieptu-ți gol, promit că am să-ți mușc,

Cum mușcă focul, din ‘cei negri cărbuni

Și gloanțe rătăcite, cu gloanțe am să-mpușc.

 

Mușcă  din gâtul meu, sărat asemeni mării

Eu voi mușca sălbatic, din ale tale urme,

Când o să bată vântul, noi ne-om deda chemării

Și vom privi spre cer, peste de stele turme..

 

Mușcă din tot ce-am fost, în vremurile-apuse

Eu mușc cu închinare, din blânzii tăi genunchi,

Pe Lună răstignit, cu palmele străpunse

Și sângele ce strigă, din vechii mei rărunchi.

 

Mușc-ale mele buze, de vânturi sfârtecate

Eu o să-ți mușc sărutul.. Întâiul tău sărut,

Cu ale mele palme, am să îți cânt pe spate

Și-o să dansăm acum, cu pașii din trecut.

 

Mușcă a mea inimă, ce-n sfere ea se zbate

Eu al tău sânge crud, mușca-v-oi cu dorință,

Apoi să adormim, pe sub cireșe coapte

Și-n ale tale vise, eu să îți fiu voință.

 

Mușcă sufletul meu, cel amărui-scorțos

Eu te-oi mușca întreagă, și-oi bea al tău cuvânt,

Mereu eu te-oi iubi, ca un nebun pios

Cât o mai fi să fiu, în ceruri și-n pământ..

 

 

 

 

8 gânduri despre „Mușcă-mă”

  1. Mă lași din ce in ce mai mult fără cuvinte…. Tulburător ti-e versul. Si-ngandurata clipa celor ce-l citesc.
    Să ni te scrii frumos, cu patos si cu inimă si- n continuare!

    1. Mulțumesc-ul meu e prea puțin pentru bucuria pe care mi-au oferit-o cuvintele tale!
      Fie ca peste acea clipă, liniștile mărilor de noapte să se aștearnă domol..
      Îți mulțumesc pentru timpul lăsat aici, la mine!
      Promissum!

      1. Nu trebuie sa-mi mulțumești. E un timp petrecut cu drag. Îmi place ce citesc.
        Si eu îți mulțumesc…

      2. Mulțumesc frumos. Zile blânde cu mine îmi doresc, minunate ar fi…mult spus 🙂 toate cele bune si tie!

  2. Fiecare cuvânt muşcă din istoria trecutului, încă se simte gustul de sare, stelele suferă în aşteptarea arsurilor de jăratic, iar buzele crapă în propria pulpă şi strigă şi urlă : „mai muşcă”!

    1. Și în nebunia deznădejdii vrei să muști, crezând că nu mai doare, că nu mai simți.. în piept un avorton de speranță prinde a respira.. și ai mușca din propria bucată de suflet și de carne dată, doar să mai fii mușcat, așa cum mușcai odată..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s