Potcă nebună, ți-s buzele de gheață,
Privirea ta eternă, doar ochii mei ți-o-nvață..
Și mânurile tale, mugind a nimic bun
Le-oi fereca cu-argint, de cel bătrân gorun.
Când noapte cu amar, se lasă peste lume
Pe spatele-ți duios, mantie ți se pune.
Și cântul tău hipnotic, să urle, face pe câini
Din suflete pierdute, tu muști.. cum mușc din pâini.
Venit-ai într-o seară, și mi-ai adus parfum
Din liliac, de primăvară.. Amestecat cu scrum..
M-ai îmbătat perfid, cu cel mai dulce sânge..
Și ai plecat nenorocito! Cerul de pleoape-mi plânge..
Mai vii și-acum, când somnul mi-i plecat..
Mai vii și azi.. să vezi de te-am uitat.
Ori poate vrei, să mă arunci spre viață..
Și-oricât străluce Luna.. Ți-s buzele de gheață..
Condamnat la prietenie! 