Potca nopții..

potca

 

Potcă nebună, ți-s buzele de gheață,

Privirea ta eternă, doar ochii mei ți-o-nvață..

Și mânurile tale, mugind a nimic bun

Le-oi fereca cu-argint, de cel bătrân gorun.

 

Când noapte cu amar, se lasă peste lume

Pe spatele-ți duios, mantie ți se pune.

Și cântul tău hipnotic, să urle, face pe câini

Din suflete pierdute, tu muști.. cum mușc din pâini.

 

Venit-ai într-o seară, și mi-ai adus parfum

Din liliac, de primăvară.. Amestecat cu scrum..

M-ai îmbătat perfid, cu cel mai dulce sânge..

Și ai plecat nenorocito! Cerul de pleoape-mi plânge..

 

Mai vii și-acum, când somnul mi-i plecat..

Mai vii și azi.. să vezi de te-am uitat.

Ori poate vrei, să mă arunci spre viață..

Și-oricât străluce Luna.. Ți-s buzele de gheață..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s