Suflet de chibrituri..

coperta3-316x211

 

Pășind  pe drumul meu, cel de praf plin,

M-aș așeză nebun, pe un suspin.

În palma mea cea veche.. și crăpată

Ți-aș săruta eu fruntea, cea blândă.. nebrăzdată..

 

Azi-a ta răsuflare, prin păru-mi o mai simt

Cred c-o aduce vântul.. Trecut-atâta timp..

De când a ta mireasmă, sufletu-mi, n-a simțit.

Te-oi aștepta mereu, pe dealu-n asfințit..

 

Al tău prea dulce sânge,  prin mine se prăvale

Croit-am pentru tine, din sufletul meu dale

Cu tălpile-ți de nea, pe ele să pășești

Și poate într-o zi.. Un pic, să mă iubești..

 

Acum, noaptea ce vine, în brațe mi se pune

Și apa neagr-a minții, se varsă făcând spume,

Pe drumul meu am fost, și-oi fi tot un hoinar.

Dar tot ce-am fost vreodată, ție m-am dat in dar..

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s