Cenușa mea..

images2

 

De pe stânca mea cea neagră

Lacrimile-mi plouă-ncet..

Peste lumea ta, cea largă,

Peste tresăltându-ți piept.

 

Corăbii lungi, cu albele lor pânze

Alunecă ușor, spre visu-ți de sub pleoape,

Și fete-albastre cântă, cu pletele prea plânse

Eu singur o să mor, ca nisipul sub ape.

 

Și sângele murdar, din mine când s-o scurge

Să umple sec izvor, de soare biruit

Catârul cu ochi roși, în neguri se va duce.

Luându-mi amintirea, că fost-am eu iubit!

 

Iar coama i se schimbă

Copit-acum i-i mână,

În Iadul său se plimbă,

Cu-a lui de-argint cunună..

 

Vântul din depărtări, mă leagă fedeleș,

Mă zguduie trosnind. Să mă trezesc, nu pot..

Sufletu-mi a plecat.. Rămas-a doar un leș,

Fără de licărit, îmbrățișat de foc..

 

Cenușa-mi ce mă-neacă

Din vârful meu de stâncă

Tu vino de te-apleacă,

Și mării o aruncă..

 

images

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s