Versuri de piatră..

Ți-au împietrit genele-n vreme,

Și fruntea ta spre răsărit..

Vântul prelung, și aspru geme,

Cuvintele ți-au împietrit!

 

O vrăbiuță ți se-așterne

Pe degetele-ți înghețate..

Cerul lumina lui și-o cerne

Trăirile nu-ți sunt uitate!

 

Și din neagra înălțime

Către zări privești mereu..

Versuri dulci, scrise de tine

Le citește-azi Dumnezeu..

 

Pe sub teii-nțepeniți

Străjuiți de mândra Lună,

Tu, cu ea, sunteți uniți..

Și pe dealuri cornul sună..

 

Pe pleoape-ți, boabe de rouă

Și în pieptu-ți stă să bată

Pentru-o poezie nouă

Versuri din condei de piatră..

 

P.S. Pentru statuile lui Mihai Eminescu din Iași și pentru spiritul Său.

P.S. Pentru o noapte în care statuia poetului a fost martoră abisului durerii și al iubirii.

 

Condrat Iulian Dumitru

6 gânduri despre „Versuri de piatră..”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s