Printre boabele de brumă
Las tăcerea neagră-n urmă.
Și din marea sclipitoare
Îmi trimit sufletu-n Soare..
Mintea mi-i izvor de cânt
Către pieptul tău plăpând,
Către păru-ți mătăsos
Mângâind suflet sticlos.
Cu aer rece mă-ncaier
Și zâmbind, mă-nalț în aer.
Precum fu în al meu vis
Lume dulce.. Paradis.
Omule, făcut din toate
Nu te pierde tu în noapte.
Calea ta-i către lumină,
Și viața ce-are să vină.
Cu credința să te-ntregi,
Nu căta să o-nțelegi.
Mută-ți pașii către cer
Nu către al morții ger..
frumos poem 😉
Mulțumesc tare mult! Sărut mâinile și totodată mulțumesc pentru timpul lăsat aici, la mine!
O seară minunată!
Cu multa placere 😉 multumesc si la dumneavoastra !
Cu mult drag!
Fără „dumneavoastră”.
O seară minunată!
Nu stiu varsta..asa ca „dvs” era cel mai in regula.ms la fel si tie! 😉
Sunt echivalent cu numarul locului lui Benjamin Harrison!
Cu drag!
Tinerel 😛 multi inainte..si o saptamana frumoasa! 😉
Încerc să îmi fac și sufletul așa, sa simtă, să fie.. Mulțumesc tare mult, la fel și dumneavoastră!
Hehe.. Fara dumneavoastra 😉 😛
O să încerc, nu promit să reușesc! 😛
Eu am reusit 😉 nu exista nu pot 😛 cu mult exercitiu 😀
Atunci, trebuie să pot și eu :D. Promit! Să ai o zi minunată!
cu siguranta!;) multu’ la fel 🙂
Cu mult mult drag! Sărut mâinile!