Ochi negri, de călugăr
În capu-mi îşi fac loc.
Iar pielea de ienupăr
Mi se preface-n foc!
Fac dorului odaie
Adânc săpată-n mine..
Prins în a Ta văpaie,
Durerea mă aţine!
Şi gustu-Ţi curm pe clipă
Să uit de Tu aş vrea,
Dar frica se-nfiripă
Căci cea fost, nu era!
Şi palidele flori,
Strigau în faţa morţii.
Si le treceau fiori..
Tu- Eunuc al nopţii!
Tot ce-am trăit odată..
Dădut-ai Tu muririi!
Şi din iedera coaptă,
Plecat-am nesfărşirii!
În lungul glas ce strigă
Vreau să m-aud pe mine!
Cel netrăit pe fugă,
Cel nenăscut din Tine!
Azi mă afund în ceaţă
Şi merg neîncetat..
Tot ce-a-nsemnat o viaţă
Ai ştiut.. şi-ai uitat..
Dorința de acel nenăscut din acea Ea va trosni într-o zi! Crede!
Necredință!